Suntem minunați...

 
Dacă ar fi să ne alegem soarta, de ce nu am alege să fim minunați? De ce nu am alege să împlinim visul unui om, să riscăm oferind, să dăruim din suflet și să primim zâmbete din dragoste. Cât poate fi de minunat când ești util în viața cuiva, când aduci un bine și un plus celor din jur. Nu are cum să fie totul perfect, pentru că perfecțiunea e doar o nevoie superficială de a atinge imposibilul, iar adevăratele perfecțiuni stau de multe ori la baza imperfecțiunii. Un singur lucru poate fi perfect în lumea asta, e sufletul nostru. E raza noastra de soare ce putem să o găsim chiar și atunci când ochii văd furtunile și tornadele cele mai groaznice. Oaza noastră de liniște, cum îmi place mie să îi spun.

Mă simt minunată când omul meu drag îmi zâmbeşte şi îmi mulţumeşte pentru că i-am ascultat inima şi i-am oferit prin fapte dragoste. Viaţa asta o sa fie atât de enigmatică mereu şi atât de complexă încât nu o să îi înțeleg niciodată toate misterele, însă vreau să cred că am deprins cea mai importantă... "învaţă să trăieşti prin a-ţi cuceri zilnic inima". Fraza asta spune tot, pentru că inima nu va dori niciodată rău, nu va trăi după pulsul banilor şi nici nu se va irosi ci doar va dărui zilnic dragoste. 

Mă cuprinde sentimentul melancoliei, pentru că zâmbetul meu îmi aduce o amintire din trecut, îmi aminteşte de momentul decisiv, de acel instinc sălbatic ce zace în tine şi care te cuprinde, trebuie să îl asculţi chiar dacă nu şti unde te duce, însă e unica speranţă... spre mai bine. Ştiu că scriu de multe ori doar despre momentele superbe ce îmi inspiră sufletul, asta pentru că doar aceste clipe merită memorate, doar aceste stări trebuie retrăite şi doar pentru asta merită să lupţi în viaţa asta. Toate celelalte superficialităţi ce îţi străbat viaţa cotidiană nici nu merită amintite, dar rememorate. Şi pentru că toţi putem fi superficiali, tot aşa toţi putem fi profunzi. Doar dacă vrei să te asculţi. Sunt părţi ce există într-un om şi sentimente ce îi străbat mintea şi inima, e atât de greu uneori încât trebuie să lupţi pentru a-ţi mai simţi focul interior al speranţei, al puterii de a continua. Însă atât timp cât respirăm, putem. Atât timp cât cercetăm, descoperim. Iar atât timp cât simţim dragoste, vom găsi mereu fericire. Putem fi minunaţi acum, mâine sau în orice altă zi în care ne oferim necondiţionat. Faptele vor fi mereu cele ce ne vor reprezenta şi ne vor amprenta inima.           Noi singuri ne condamnăm inima la fericire sau la suferinţa. Şi pentru că nu mă pot abţine, continui să fiu o copilă ce îşi ascultă inima, zâmbeşte vesel la un răsărit de soare şi e melancolică la orice apus. Însă ştiu că pot să fiu totodată şi un om responsabil, un om valoros care să îşi croiască un drum frumos în viaţă. Orice etapă din viaţa noastră contează enorm, însă viziunea ta asupra vieţii va face totul, te va ajuta să avansezi sau te va sufoca şi o sa decazi. Tu, eu noi... toţi putem fi minunaţi prin tot ce facem, prin tot ce visăm şi prin tot ce dobândim de-a lungul vieţii. Atunci când intervin probleme ne creăm ca şi oameni, atunci putem deveni minunaţi prin forţa de a lupta şi de a reuşi să fim victorioşi. 

Pot sa fiu mai mult... Cred că mereu pot să fiu mai mult decât sunt şi mereu o să pot să mai adaug elemente ce să mă facă să cresc în ochii mei, însă vreau să cred că zilnic încerc să iau deciziile care să mă facă să mă simt bine. Să am parte de acel moment în care conştiinţa mea e liniştită şi să ştiu că am făcut doar ce am putut mai bine în condiţiile date. 


MaryAnne